Ma uit si eu aseara la Realitatea si dau taman peste momentul cheie in care un libidinos de 80 de ani inscrie o fatuca in decembrie la facultate. Si povestea se complica la etapa rasplatii pentru amabilitate. Spre seara la cafea mai, mai ca fata, cu potential se vede, ajunge de la studenta caminista, amploiata si daca aveau astia cu camera ascunsa rabdare cu mosulica, pariez ca lua si diploma de licenta era doctoranda si avea post de conferentiar la catedra de Drept Penal!

Din toata scirbosenia, cel mai tare a fost totusi momentul cu presedintele ARACIS si felul in care a fost luat in balon cu voia si concursul domniei sale.

Acuma daca nu lucrati in invatamintul superior poate nu stiti ca ARACIS-ul e un fel de bau-bau cu intentii nobile, mama calitatii dar si a birocratiei. Dar astea se mai pot drege. Ce nu inteleg este cum de s-a lasat acest domn plesnit peste fata cu intrebarea: ‘ce esti dumneata de meserie?’ ‘Pai, inginer!’ ‘Ei, as, asta era! Un inginer sa verifice calitatea!’ Am asteptat si replica ‘pardon cocoana, nu-ti permit!’, da’ de unde? Impresia pentru cine nu e ‘din sistem’ a fost clara ca ARACIS nu-si face treaba, are un presedinte inginer – in loc de …ce? macelar, astronaut sau filozof – si incurajeaza promiscuitatea, desi chiar nu ARACIS-ul trebuie sa draga aici busuiocul!

Si asa am aflat raspunsul la intrebarea cum e posibil ca un presedinte de universitatea la virsta senectutii-senile sa se poarte ca pe mosia lui tac-su, sa incalce toate normele si legile dupa care functioneaza invatamintul superior, let alone alea ale moralitatii, ca universitatile particulare au o lege doar a lor. Mai sa fie, asta n-am stiut-o!

Bine, halal universitate, da si halal jurnalism. Ne-am mirat cu invitatii de la Realitatea, cum se poate, domnule, in ce tara traim!? Si am dat vina pe cine s-a nimerit. Ca cine era de tras la raspundere are treaba in Parlament sau pe la Guvern.