Masura tentatiei individului de a-si insusi ceva ce apartine altuia (mai cu seama unei entitati abstracte ca institutiile de stat) este data si de numarul de lacate si incuietori pe caile de acces la diverse locatii. Cautati-va in geanta si numarati: cite chei aveti pentru acasa? La intrare una, la usa trei – cel putin, la poarta (daca stati in casa), la cutia postala, la garaj, eventual, la masina, si lista poate continua. Cite chei aveti pentru serviciu? Eu una am numarat ieri zece chei de la diferitele incaperi prin care circul ca sa-mi fac meseria, plus vrei trei dulapioare in care tin tot soiul de hirtii. Fara valoare, neoficiale, care n-ar trebui sa tenteze pe nimeni, dar care se tin sub cheie din obisnuinta si ca sa le dam o mai mare importanta.

Ca sa intru intr-o incapere cu minim de mobilier – mese si scaune –  cam din anii ’60 – azi, maine de anticariat, am o cheie de la un urias grilaj de fier, si una de la usa propriu-zisa. Am o cheie de la o usa unde se tine cheia de la alta usa intr-un sertar. Am o cheie de la un coridor, apoi de la alte trei usi care dau spre coridorul acela…Si absurdul …!

Pe scurt, imi cumpar genti noi destul de des, caci am atitea chei incit le uzez mai rau decit un postas ce cara colete!

O tara de incuiati si incuietori!

PS: N-am nici o speranta sa fie inlocuite cu cartele magnetice in curind. Nu inainte sa ma pensionez eu.