Sau ce n-o sa mai vada fiul meu:

  • porcul taiat in curte, imbracat in paie si pirlit; mincat urechea si coada porcului cit inca e plin de funingine si in genunchi asteptind sa fie rasturnat pe spate si despicat; cele mai crocante bucati, cu gust de fum si carne semicruda! 
  • scos slanina si carnatii de la fum cam de Anul Nou si fiert carnati in moare de la varza, numa buna de baut, rece si sifonata.
  • sarmale cu ptisca in mijlocul oalei, dupa ce te-ai chinuit sa umfli besica si sa nu se sparga.
  • castraveti murati de la mama, crocanti de-atita hrean si la mijloc de iulie.
  • copii mici si mari, de la cei de abia vorbesc pina la adolescenti, prin zapada pe-ntuneric bezna, cu o traistuta in spate la colindat prin sate, intrind in case necunoscute cu incredere ca sunt bine primiti, ca nu ajung pe mina unor perversi sau sunt izgoniti cu batul; pentru citeva mere, nuci si, daca sunt foarte norocosi, citiva banuti.
  • cu steaua si viflaimul mesterite in casa, cu staniol de pe bomboanele de pom, cu scirt in loc de zapada si figurine cioplite din lemn, lasate mostenire din generatie in generatie; apoi la urat de dimineata buna pe ger si zapada.

Am zis ‘nostalgii’ pentru ca eu am vazut toate astea, (demult de tot partea cu colindatul si viflaimul, cind aveam bunici la tara) dar recunosc deschis ca nici afumatura de porc nu i-as da copilului meu si nici sa bata din usa-n usa nu l-as lasa. M-as teme ca se uda la picioare si face pneumonie, ca ajunge pe mina unor pedofili sau e jefuit de citva banuti in fata casei. Apoi cu siguranta vecinii mei nu i-ar deschide usa, si cei care ar face-o i-ar da niste haine vechi crezind ca a venit la cersit. Si nici copiii nu vor sa mearga la colindat ca ‘nu e cool’ sa cinti ca apucatu’ la usa unor straini si sa-ti dea 1 leu!

Imi amintesc de vreo 3 ani, a sunat in ajun de Craciun un individ la usa. Eram obisnuiti ca veneau in valuri cu fel de fel de cereri: gunoierii cu o donatie pentru serviciile facute (de parca nu plateam taxa la comania de salubritate!), sinistrati din toate colturile tarii, ‘misionari’ de pe la cele mai neasteptate culturi sa ne alaturam sau macar sa facem o (alta) donaite, etc. Dar individul acela, destul de bine imbracat, a zis ‘am venit sa colind’. Ok, am zis, na colinda! A colindat el cam fals vreo strofa, apoi a zis ‘Sarbatori fericite’ si dus a fost!l