tăte-s şoade!
ciripuri = tiglele de pe casa
ţâţâni (as in “mă scoţi din ţâţâni) = nişte articulaţii care ne ţin legaţi de convenţii şi bune maniere; balamale
ler = cuptorul in care se gateste
ţîptiş = abrupt, greu la deal
cipcă = dantela
şohan = veci
a umbla/a o lua pe căstăi = a umbla pe unde e neumblat, nebătătorit; a merge pe lîngă drumul drept
o plimbare pe fløstãr=o plimbare pe bulevardul central, pe unde simbata soldatii scoteau la o prajitura servitoarele.
a ciupili (puiul) = dupa ce se taie puiul, cu maruntaiele in el, se opareste si se ciupileste, adica se smulg penele;
razalăi = nişte tăiţei facuti din ou şi făină dar nu tăiaţi din pătură ci daţi pe răzătoare; cu brînză sau cu varză, cei mai buni
a se vîji = a se potrivi
nealcoş=mindru, increzut
ocoş (şi udeş) = (etimologie transparentă 
) deştept, inteligent
se înhîie casa = se îmburdă pe-o parte, stă să cadă
fedeu = capac de oala
şpais = cămară de alimente
pontoş = punctual
laboş, cu var. lăboşel = cratita, cratita mica
porodica = rosie (adica leguma numit rosie )
piţucă = bucata de carne
ţubac = picior de pui
cinaş = frumos, aratos
dog = suprafaţă din lemn folosita în bucătărie pentru tăiat; zis şi curpător
rîntaş = combinaţie (aproape letală) de ceapă prăjită, făina şi ulei sau unsoare de porc pentru asezonatul supelor sau tocăniţelor; îngroşală
cu ‘r’
ratotă = papară
ropţigaş = piruetă
amestecate
dobă = sobă cu rumeguş
temeteu = cimitir
otavă = fîn de la primul cosit
oltăuănit = altoit
rondioş = stricat, uzat, prost făcut
pirică = arpagică
jaşcău = un fel de borsetă purtată fie la gît, fie legată în talie
care se mănîncă
porodică = rosie
ludău = dovleac comestibil cu varianta “dublete”
cocoradă = o plăcinta din aluat de pîine coapta în cuptorul de pîine, umplută de regulă cu brinză sau lobodă
năfrămuţă = difragma mielului cu care se acoperă drobul
grumpli = cartofi (ăsta cred că e ceva mai cunoscut; mai mult utilizat în zona Sibiului)
cuvinte cu b
bidiganie = animal salbatic
budigai = izmene, chiloti
budilaras = portofel
d-ale gospodariei
groştior = smintina
a moşina laptele = a degresa laptele
gîrlici = intrarea in pivnita
a boxăli = a da pantofii, cizmele cu crema
a mierui (camasile) = mai greu de explicat, dar e vorba de inmuiatul camasilor albe in apa cu o solutie albastra pentru a da impresia de nou sau proaspat spalat
adjective
tilav = sanatos, intreg la trup, fara handicap
zdupeş = bine facut
sichiş = strimt (mai ales despre haine)
mieru = albastru
cătrănit = suparat, abatut
cuvinte cu c
de la coincidenta, caci azi numai cuvinte cu c imi vin in minte…
copîrşeu = sicriu
corobeţe = fructe uscate
cocirlău = odaie cu scule de tot felul
ciureghel = un fel de gogoşele date prin zahar praf; minciunele
aprilie 24, 2007 at 9:45 pm
mie imi place “zdupes”
. In ce zona se foloseste?
aprilie 25, 2007 at 9:33 am
Tot in Ardeal, Cluj-Apahida, de-acolo e persoana de la care l-am auzit
noiembrie 12, 2007 at 5:18 am
mai toate sunt din maghiară…
noiembrie 12, 2007 at 2:13 pm
@unu: bistos!
septembrie 26, 2008 at 10:35 pm
in ce dialect sunt? unele par in moldoveneste dar ardeleneste bistos ca nu sunt eu asa cred:)
septembrie 27, 2008 at 2:50 pm
ba chiar din ardeal sunt…ca si subsemnata care le-a strins de pe la rude, neamuri, cunostinte
septembrie 27, 2008 at 4:08 pm
poi eu stau in ardeal de cand m-am nascut si n am auzit aproape nici una din cuvintele astea
rîntaş , corect este rantaş
grumpli asta e deja maghiara pura nu cuvant romanesc si e crumpli nu grumpli…
cauta un dictionar maghiar si fa comparati..
august 6, 2011 at 11:26 pm
e ce sa va mai supun grumple-crumple, pe la satu mare se zi colompiri, croample sau picioici
si inca cv daca intrebi un ungur din ungaria ce ii ala un KRUMPLI nu o sa stie, ei ii spun BURGANYA la cartof
septembrie 29, 2008 at 8:29 am
Mihai, again, toate cuvintele astea sunt din Ardeal…nu esti singurul ardelean care nu le-a mai auzit! Le-am pus aici pentru ca sunt de-a dreptul ciudate si inedite pentru cei mai multi ardeleni, ce sa mai vorbim de altii!
cit priveste rintasul si grumpli…exista variante si in interiorul regionalismelor…eu asa le stiu si le-am ‘cules’.
decembrie 12, 2008 at 11:31 pm
mai, deci “leru-i ler” (ca tot e sezon) inseamna “cuptoru-i cuptor”??
decembrie 13, 2008 at 5:46 pm
februarie 20, 2009 at 3:06 pm
Multe sunt imprumutate din maghiara.
februarie 20, 2009 at 3:07 pm
Prin zona mea se spune “crumpli”:P.
aprilie 27, 2009 at 6:41 pm
Eu le-am adunat de aici sa le folosesc la scrabble. Le-am verificat pe dex-ul acceptat de joc si multe nu-s corecte. Presupun ca aveti dreptate, nu sunt in limba romana.
august 17, 2009 at 2:47 pm
Eu am auzit varianta ‘bâzdâganie’, dar cu sensul de ‘ciudățenie’, ‘ființă ciudată’…Si, intr-adevăr, mare parte din cuvintele dialectale înșirate mai sus sunt ardelenești, de fapt,din punct de vedere lexical (al influențelor asupra vocabularului românesc) sunt neologisme maghiare. Așa cum în idiolectul muntean apar influențe turcești, grecești, slave. Multă vreme o auzeam pe bunica (locuia în Bihor, în apropiere de Tinca) spunând: porodici, pipărci, ai, clop, iștalău, zadie, zamă, croampe (asta apropo de ‘crumpe’) etc Iar astea sunt toate din maghiară. Interesant că la ‘dovleac’ zicea ‘cucurbătă’ care vine din latină. Insă vorba lui Creangă: ‘Nu-i beleiu teiu de curmeiu/, Ci-i teiu beleiu de curmeiu..’
Mihai, reputații noștri lingviști și dialectologi:Iorgu Iordan, Al. Rosetti, Graur, Boris Cazacu, R. Zafiu, Densușianu, Sextil Pușcariu,Liliana Ruxăndoiu,G. Vasiliu, Eugen Coșeriu etc, etc, au stabilit, în mare, cinci dialecte (li se mai zic și idiolecte) mari pentru teritoriul țării noastre, iar cel la care face referire Nosia este dialectul crișan – ce acooperă zona Bihorului, Aradului și Clujului (cam toată aria munților Apuseni), bașca Satu Mare și Baia Mare.Dialectul crișan are niște caracteristici fonetice, morfologice și lexicale, care au stat la baza delimitării teritoriului idiolectal. Cu alte cuvinte, acolo unde s-au găsit o majoritate din aceste caracteristici (prin studii de teren, anchete, inregistrări și chestionare)s-a considerat că intră în…dialectul respectiv. Ai încredere în Nosia, știe ce vorbește…
august 17, 2009 at 2:52 pm
Corina, n-ai cum să găsești toate regionalismele în DEX. Trebuie căutate într-un atlas lingvistic. E la fel cu, să zicem,limbajele de utilizări diferite,cum sunt cel argotic, arhaic și neologic, nu ai cum să găsești TOATE cuvintele în DEX, poate mai multe în cel mare DGLR, sau în vreun Atlas lingvistic. Caută, deci, într-un dicționar specific și specializat.
Cu alte cuvinte, n-ai căutat unde trebuie.
septembrie 6, 2009 at 12:00 pm
dar mocicoş/mogicoş [transcriere fonetica]= murdar? nu se vâjâie cu restul cuvintelor din listă?
septembrie 7, 2009 at 7:47 pm
@crimson: oo, ba da si inca foarte bine!
septembrie 10, 2009 at 3:14 pm
Alduiește-i, Doamne, dară ce de omenet îi doritori de vocabule bizare… Nosia, calcă puțin pe aici, te rog: http://sites.google.com/site/luanaaldor Poate vii cu o poza de-a lui Vic sau mi-o trimiți prin mail, ok?
decembrie 14, 2009 at 11:49 am
O parte din cuvintele de mai sus se folosesc mult si in zona Banatului
ianuarie 10, 2010 at 4:15 am
ca tot a spus simona ca multe se folosesc si in banat, trebuie specificat ca regionalismele (si aici vorbim despre graiuri nu dialecte) nu provin “musai” din maghiara/germana sau greaca/slava/turca (adica din ad-strat, si nu neologisme cum ati spus), deseori ele sunt mostenite direct din latina, dar si-au restrans aria de folosire tocmai in fata cuvintelor din adstrat…
cateva exemple la repezeala…nat=lume, om, individ, macra=curata, pura etc, etc…jucati-va cu dexul on line sa vedeti ce surprize puteti avea…
acumlucrez la o traducere care in limba de origine are regionalisme si eu (desi banatean) am considerat nimerit sa le echivalez cu ardelenisme… mari si minunate surprize….
servus, ciao, pa
ianuarie 10, 2010 at 7:58 pm
@ darius: Corecta observatie privind originea multor regionalismelor; chiar ‘macra’ se aude mult la mine in familie;
hihihi…pasionant domeniu, nu? succes la traducere!
iunie 14, 2010 at 7:40 am
dar cuvantele:cucuruz,bostan,vedera,gabanas,tocitoare,silvois,hodina,lucicos,temeteu,nadragi,pasula…etc…etc.,au si astea ceva iz de ungurisme…nu?…sau ei le-au luat de la noi!?
septembrie 13, 2010 at 10:33 pm
Intradevar ,. sant expresii ardelenesti, imprumutate din limba maghiara, dar oarecum stalcite, unele din germana sasilor. Ori ce tinut din Romania are un manunchi de expresii care apartine doar acelei zone, asa ca nu va mirati, am cutreierat multe zone , in special in Ardeal de unde sant si am auzit sumedenie de cuvinte , care mai de care mai neaose.
septembrie 16, 2010 at 11:05 pm
@cristian …pai tocmai ungurismele dau o culoare interesanta graiului ardelean precum grecismele si turcismele celui muntean-din pacate cam pe duca, pentru ca a fost altoit cu tziganisme, no offense
septembrie 17, 2010 at 11:15 am
dragii mei, stiti ce ma preocupa cel mai mult in ultima vreme? nu de unde vin cuvintele astea, ci ca ele se pierd cu o viteza greu de stapinit…eu una nu vreau sa se piarda graiul meu, romanesc-unguresco-nemtesc sau cu alte altoiuri si mai zic şod, jilav, citov etc…dar in afara unui cerc restrins ma intilnesc cu sprincene ridicate sau chiar mi se fac observatii ca şod nu exista in dictionar deci copilul nu-i cazul sa-l audă/folosească! pe cind creste el nu va mai fi de la cine sa le audă, anyway!
PS azi sunt intr-o pasă nostalgică…se vede că!
martie 13, 2011 at 5:14 pm
mie mi se par ciudate aceste cuvine deoarece eu is olten s-i nu le`am prea auzit pe aici, in fine dar mi se par ca sunt din alta tara maghiare chiar unele..ciudat dar daca voi ziceti ca leat`i luat de la batrani va cred:)
martie 14, 2011 at 10:14 pm
Vezi, tu, Adelin, zici că ești oltean și că nu ai auzit vocabulele astea…Problema se pune în felul următor: ce fel de vorbitor ești? Unul trecut prin școala academică, sau unul abia ce a trecut de liceu ori, poate, numai de gimnaziu? Ai stat toată viața ta de până acum să înregistrezi faptele de limbă și să le glosezi, făcând atlase lingvistice ? Da? NU. Te ocupi cu altceva în viața de toate zilele, iar savoarea cuvintelor auzite pentru prima dată sunt pentru tine o ciudățenie, nu o meserie.
aprilie 6, 2011 at 1:10 am
Multe din aceste cuvinte se folosesc in banat. Cel putin in Timisoara…
iunie 29, 2011 at 3:31 pm
Eu locuiesc lângă Timişoara ( sau Cimişoara cum zic bănăţenii; câteva cuvinte din Banat:
ludaie, cucuruz, părădaisă, piparcă, ai, marve, voreţ, scoverdzi, mormânţ, lobdă, crump, poneavă, maimucă, bombonţ, şerpencă, şlog, beceag, bină, cuină, dormeză, şpoier, şolocat, păsulă, văruică, gris( nu griş), ţucor, firang, răchie, gutânie, caisână, lubeniţă, blid, furchiţă, măsai, zupă, bică, curechi, sobă, turtă şi multe altele, dacă îmi mai amintesc le scriu aici, o zi bună. Ciao!
iunie 29, 2011 at 9:01 pm
delicioase…ce inseamna poneava si paradaisa? unele le mai stiu sau ghicesc.
iunie 30, 2011 at 6:08 pm
poneavă este o pătură sau orice material textil cu care se acoperă patul şi în timpul nopţii, dar şi pătura cu care se acoperă patul şi în timpul zilei; părădaisă este roşia din grădină:)
august 6, 2011 at 11:41 pm
de nu-ti place poneava mai ai o obtiune LEPEDEU
august 7, 2011 at 7:20 pm
da, da asta e mai familiar decit poneava…
iunie 30, 2011 at 3:10 pm
Cred că Alex Do a vrut să scrie ‘porodică’ sau ‘porodici’….Bunica mea, din Bihor, așa zicea…N-am auzit varianta ‘părădaisă’.
iunie 30, 2011 at 6:10 pm
Nu, în Banat se spune părădaisă, crede-mă! graiul nostrul e diferit de cel al bihorenilor, deşi unele cuvinte se aseamănă. O zi bună.
iunie 30, 2011 at 6:28 pm
Câteva cuvinte în plus faţă de cele de mai sus, tot în grai bănăţean:): vadră, bumb, cotarcă, cotăriţă, crîsnic, grumaz, boambe, crăstrăvece, sarme, popricaş, târnaţ, hârţ, doftor, arvocat, nădragi, cătană, crofne, goşti, şonc, răcituri, iorgovan, opreg, căpiţă (pentru căciulă), saloană, saloanăcioclod, pită, cocie, ciurcă, chist( când spui marş la un câine), becher, june, geală, vicodor, baş, musai, paori, prapuri, ferchezuit, gimijeană, zuitat, zăbunit, nat, nărod ş.a care acuma nu mai îmi aduc aminte, dar promit să revin cu altele zile următoare. O zi bună. Ciao!
iunie 30, 2011 at 6:30 pm
saloanăcioclod e o greşeală, sunt doua cuvinte separate saloană şi cioclod. Scuze pentru greşeală
iunie 30, 2011 at 8:50 pm
Mi-am adus aminte şi alte cuvinte:)); sper să nu vă plictisesc:P; şi anume: vailing, abţiguit, dunţ, pecmez, fras, pocală, uliţă, clăbăţ, cioareci, farbă, boz, sfadă, comegie, a sta pup, şopru, aconi, albele, cornărăţi, aor, ţidulă, iscălitură, armig, arşău, călai, arvună, avlie, a dohănii, băgrin, bai, barem, beţâc, a ţuca, negeie, gloată, dobă, coptoriţă, şpais, cunie, frănină, scofală, uică, dâlmă, bordzi, cârşejile, şiţ, biţiglă şi cred că atâta deocamdată revin dacă mai ştiu
)
iulie 1, 2011 at 3:07 pm
nu ma plictisesc deloc! ma bucur cind mai recunosc cite unul ce se foloseste si p-aci…
PS dobă e un fel de sobă cu rumeguş; ce nu înţeleg e de ce cînd vrei să scapi de cineva care te enervează/plictiseşte se zice “du-te-n dubă”
iulie 1, 2011 at 5:36 pm
Da dobă e un fel de sobă, expresia “du-te-n dubă” nu cred că se referă la sobă sau cuptor……trebuie să caut, deoarece la noi este o expresie “eşti cheţu de dubă” în sensul ” bine că te crezi tu cel mai tare” sau “bine că le şti tu pe toate” ş.a.m.d. de aceea cred că expresia care ai scris-o nu se referă la sobă.:-?
iulie 2, 2011 at 5:45 pm
Expresia menționată de tine, ‘du-te-n dubă’, cred că este similară cu ‘mânca-te-ar duba!’ de prin zona Crișurilor, echivalent lexical cu ‘du-te dracului sau mânca-te-ar dracu’ ! Se zice curent ‘mânca-l-ar duba de prost!’
Tot prin zona Crișurilor mai există o semnificație la cuvântul ‘dubă’ (la cărțile ungurești de joc) = una din cele patru valori ale cărților: ghindă, dubă, etc Așadar, cred că expresia ‘ești chețu de dubă’ vine de aici…(poate fi ‘asul de dubă’ ?!)
iulie 6, 2011 at 9:35 am
Poate că legătura este tocmai culoarea neagră: deoarece și soba (recte doba), după arderea lemnelor are culoarea dracului…
august 7, 2011 at 10:01 pm
vad ca s-a incurcat treaba cu doba si duba:))
va mai zic eu o expresie: ”mi s-a umplut doba” adica am mancat destul, m-am saturat.
a bate doba sau a dubăli a tine ritmul cu toba
duba e si clopotelul de la cartile unguresti
iulie 1, 2011 at 3:16 pm
Bună, astăzi vin iară cu o serie de cuvinte noi
Bucace, cafă, chimeaşă, cloţă, cucăi, dripi, givan, laibăr, piglais, scamn, tolcer, zdupeş, bolând, doan, mozomaină, bugiulari, dodă, tulei, chică, mârtan, buiedzî, ţuşpais, orbeţ, bâzgoi, chici, moare, văxui, clisă, hiba, sucmă, cătrînţă, hăbăuc, tăndlărai, căigană, givăr, hocăl, holdă, pogan, cadă, morconi, pirchiţă, chiscant, durăit, ştrimf, cinier, foale, peşchir, cârn, firiz, răpelţ, beceşug, deţ, nioarcă, obele, cibezăr, mijgură, ginit, gânsac, cobârşău, nană, uiagă, ţug, şcergar, hoare, hală, fălos, drod, damf, cocoşăi, ciorcuşă, borândău, belşiug, bâmzoni, conşi, imală, şod, uruială, şogor, coţcă, crişcă, cufuri şi cam atâta, nu cred ca mai ştiu, dar poate îmi aduc aminte:)), o zi bună! Ciao
iulie 4, 2011 at 2:50 am
da, Tagore, ştiu cărţile ungureşti cu dubă, ghindă, verde şi roşu, Doamne, câtă “şeptică” jucam cu ele când eram mic
iulie 4, 2011 at 1:38 pm
o, şeptică şi şai-şase cu bunica iarna la un bec chior de 40W…dar bunica zicea “dâbă”. avem şi astazi cărţile alea soioase cu care s-au jucat câteva generaţii. bunica (aka “Mama Ină”) nu mai e însă…
iulie 6, 2011 at 9:37 am
Mișto! Eu nu mai am decât o ediție soioasă de Biblie din care mă punea buni să citesc ‘Ruth în țarina lui Boz’, de mă plictisisem și căpătasem urticarie la urechi, când trebuia s-o iau de la capăt în fiecare seară. De fapt, n-am înțeles atunci, când eram cu caș la gură, că se regăsea în poveste…
august 7, 2011 at 9:46 pm
otava e ultima coasa:P
octombrie 26, 2011 at 9:11 pm
Va dau citeva asemanari intre cuvinte de la nord de Capati si cuvinte in sirba
octombrie 26, 2011 at 9:30 pm
Iata cum se spune in sirba la:
rosii (tomate) = paradajz
cartofi = krumpir
pepene rosu = lubenica
porumb = kukuruz
La Sebes Alba, unde s-a nascut mama, se foloseste alternativ: paradai pentru rosii, crumpeni pt. cartofi, iar lubenita si cucuruzul sunt uzuale.
octombrie 28, 2011 at 5:45 pm
multumiri si de acestea… fascinante caile graiurilor!
martie 27, 2012 at 3:23 pm
da, pai sunt regionalisme..ardelenesti..eu sunt din Cluj..si sunt foarte foarteee familiarizata cu ele
) si am un dictionar cu regionalisme din zona Clujului culese de la tara..