Nectarinele, acele fructe cu gust de piersici – aproximativ, ma rog, cresc in…nectarin?
o zicere pe zi
Archived Posts from this Category
august 20, 2009
Ai să găseşti prin sate oameni foarte subţiri, inteligenţi, minunat de pricepuţi la ceea ce fac şi cu mici manii adorabile. Oameni care şi-au pierdut viaţa din delicateţe.Pentru că viaţa e plină de lucruri mărunte absolut fascinante, vii, cuceritoare. Nu există om pe lume – nici lucru – care să fie complet lipsit de interes. Teatru lumii e atât de vast şi de divers, atât de nuanţat şi de surprinzător, încât fie şi numai a scoate capul pe fereastră timp de o secundă în fiecare zi poate constitui o formă de divertisment inepuizabilă. (Josep Pla, Strada Îngustă)
PS Se vede de aici că nu numai englezii au darul understatementului.
iulie 28, 2009
“‘Izolare uşi faţă – cum să scapi de şuierat”
In Fig. 2 este prezentat locul pe unde suiera. Acest suierat apare, in general, dupa 70 km/h. Exista si cazuri care nu prezinta acest suierat. Daca aveti acest zgomot, puteti sa verificati prin presare cu 2 degete si o sa observati ca zgomotul dispare. Tragem de chederul geamului si il scoatem cam 20 de cm din partea orizontala si 20 cm din partea verticala. Este o operatiune simpla, ce se realizeaza evident fara a umbla la usa, fetele de usa, etc. Se trage pur si simplu.
iulie 27, 2009
E surprinzător de stimulator să fii pissed off. Iată:
- făcut curăţenie cu frecat parchetul;
- prăjit 1 kg. de chiftele;
- scris două pagini la referat;
- împărţit dumnezeii-lor-de-hoţi în toate părţile;
- tras un plâns de ciudă.
iulie 10, 2009
Printisorul, contempland fericit bancotele de 1 leu primite de pe la neamuri pentru achizitionarea unui Fulger McQueen, exclama: ‘mami, pe banii mei este un papagal cu cruce in dinti!’
iunie 2, 2009
Exista niste praguri ale umilintei pe care nu crezi c-o sa le treci vreodata….pina cind o faci. Si apoi revelatia ca se poate si mult mai jos.
Dar e nevoie de prea mult curaj sa sari din barca.
Daca mai ploua mult chiar dau in depresie.
decembrie 11, 2008
In ciuda riului de cerneala risipita pe aceasta tema, reteta e foarte simpla:
Varianta 1: esti din vitza potrivita, adica ai in spate pe cine trebuie.In cazul acesta nu ai nevoie decit sa cinti in cheia in care ai fost invatat din frageda pruncie si sa nu musti niciodata mina care te-a crescut; si daca o faci ai sanse sa fii iertat.
Varianta 2: nu esti chiar de vitza, dar ai potential sa te integrezi. In cazul acesta viata poate fi un pic mai grea la inceput, dar merita. Cu un stomac bun si fara episoade de bulimie, inghiti orice ti se da, sari sa cureti masa, dai cu mopul, stergi pantofii, perii hainele. In scurt timp, daca te-ai dovedit loial, esti avansat si depasesti peria, ai sanse sa iei mousul in mina. De aici drumul ti-e deschis si pentru orice piedica ti se vor gasi dispense. Totul e sa nu ai idei. Ideile sunt periculoase si cu siguranta vor intra in contradictie cu trendul mainstream.
Varianta 3: nu esti de vitza si nici potential sa te integrezi nu ai. In cazul acesta, poate Dumnezeu ti-a dat un imens talent, altfel mori biban.
decembrie 1, 2008
I pride myself in not being a normal human being.
noiembrie 27, 2008
Si eu, desigur! 
Mai ales pe cea cu manichiura….
noiembrie 21, 2008
Ieri seara tin si eu seminar intr-o cladire aproape goala la periferia orasului, unde portarul dupa ora patru (cam ultima ora la care cursurile/seminariile/laboratoarele mai au un aer de rezon) stinge luminile pe coridoare. Ramine la capat de hol cite un bec chior aprins sau un neon scurtcircuitat. Si o cladire mare, gri si stingace devine de-a dreptul promiscua, cu citeva suflete ratacite care bintuie dintr-o sala in alta, cu grija sa nu-si rupa gitul pe scarile abrupte si intunecoase sau sa nu faca apoplexie dind nas in nas cu alt zgriburit la o cotitura de coridor.
De regula la ora aceea nu sunt indicate explicatiile lungi, problemele grele sau intrebarile directe. Pur si simplu e imposibil sa obtii vreo reactie prompta, vreo rezolvare perfecta sau un raspuns coerent. Dupa 10 minute de liniste in sala, timp in care eu mi-am inchipuit ca invataceii lucreaza de zor la exercitiul propus, dam sa verificam ce-a iesit. Vine rindul unuia cu privire naucita care-mi replica: “doamna, nu facui tocmai exercitiul cela si nici nu terminai, da’ facui altul si-l terminai. Acuma daca vreti il fac si pe dansu si va citesc!” Asta fusa bomboana de pe coliva seminarului meu iar exercitiu a ramas sa fie dezlegat saptamina viitoare!
