d-ale limbii române


 Ziceti cit vreti ca sunt ticaita, dar cit ma poate enerva wordpress pe romaneste (cred ei!) …! Deschid eu help-ul de ajutor din ‘toolbar-ul editorului’ si iata ce explicatii romanesti, coerente si pe-ntelesul tuturor celor care nu stiu engleza - d-aia apeleaza la varianta romaneasca- gasesc :

Există un buton în toolbar-ul editorului pentru inserţia de imagini care sunt hostate deja pe internet.

Orice HTML introdus direct în editorul vizual va apărea ca text cînd postarea e vizualizată. Ceea ce vedeţi este ceea ce obţineţi.

Scrisoare Acţiune Scrisoare Acţiune
n Check Spelling f Aliniere la stânga
j Justify Text c Aliniere centrată
k Strikethrough r Aliniere la dreapta
l Listează a Insert Anchor
o 1. Listează s Desfă linkul
q →Citat/Paragraf m Introdu imaginea
w ←Unquote/Outdent t Insert “More” Tag
u Anulează e Editează HTML
y Redo h Open Help

Si cum zice textul, iata ce vedem si ce obtinem: scrii o scrisoare (in romaneste, desigur) astfel: njkloqwuy fcrasmteh, unde unele litere se traduc in engleza n=check spelling, altele se traduc in romaneste l=listeaza, dar si o=listeaza…

Si daca ati obtinut  si (ceea ce) vedeti (fara ajutor de la limba engleza, nu trisati!) sunteti mesteri! Daca ati dat cu oistea-n gard si HTML-ul in editor, sunteti de-ai mei!

Gata, promit ca nu mai supar pe d-astea!

Dupa ce ma pling si fac tot ce stiu ( :) ) sa trec iar pe engleza, ia vezi ce ce-mi zice wordpress: ‘editeaza asta’! Adica asa un fel de injuratura, na, deci nu-ti place pe limba ta, mai ia, poate te obisnuiesti!

Editeaza-o pe asta daca mai ai chef! Ø >:P

Va rog, nu mai incercati sa-mi traduceti interfata in romaneste/pasareste…vreau login, nu vreau intrare, vreau blog stats nu statistica, va rog nu ma mai incurcati! De-abia ce m-am dumirit si eu cum e cu toate butoanele alea, ce fac si cum sa postez (na!) ceva sa arate bine pe pagina, si hop, si WordPress cu idei de multilingvism…! Sunt snoaba nu ma obligati sa vad traduceri aproximative!
Ptiu, drace ca la prima vedere m-a trecut megalomanul gind ca cineva mi-a hacked blogul…nu mai gaseam unde sa scriu parola unde mi-a arhiva…

Don’t help me ’cause I don’t need it!

PS: Astea fiind zise, trebuie sa apas pe iesire.

Două expresii onorabile, “e mult de lucru” şi “e multă muncă“, de prea multă utilizare, s-au contopit într-o struţo-cămilă tembelă: “e mult de muncă“. Nimic din ce are de-a face cu munca, muncitul, lucrul, efortul, hărnicia, nu par să curgă la noi pe făgaşe fireşti, plăcute; se pervertesc, se strîmbă în urîţenii contra naturii, contra bunului simţ, al esteticului şi tulbură orice tihnă. Ca şi combinaţia asta “e mult de muncă“! Omniprezentă în limbajul degenerat, agramat, stereotip, lispit de imaginaţie, bagaj-de-cuvinte-maxim-300, rotite, rearanjate, repetate, reiterate, re-pîna-te-doare-capul-şi-ţi-se-lipesc-de-creier în variante scîrboase, împroşcate pe toate canalele media=canalizare! E vulgar să zici de lucru, munca e un cuvînt mai uptown… Adică, dacă se poate “se moare de multă muncă”, de ce nu şi “e de muncă“? Că trebuie să fie de muncă, altfel nu se moare, nu?

Prepoziţiile se potrivesc cum vrea muşchii mei, na! Cu orice, oricum le pun eu! Ia staţi să vedeţi: “se dă de muncă”, “toţi face de muncă la negru”, “face de muncă în folosul comunităţii”…Vă place? Mai am idei! Şi acorduri ample…

 Colocaţii… aşa se cheamă, colocaţii. Nişte cuvinte locuiesc împreună, altele NU!

Uf, m-am descărcat!

Fără multă legătură, un tînăr îi strigă prietenei: “Tu, să-mi trimiţi un semeseu cînd ajungi!”. Rimează cu “Imeseu“, dar el e prea tînăr să ştie asta!

Înainte de tăcerea bolgosferică de mîine… aşa poate avem timp să ne concentrăm la ce ne iese pe gură/tastatură!

Şi un 1 Mai fără poluare de nici un fel!

Aflu dintr-un pliant că zonele umede din bazinul Izei sunt protejate si incluse în mai multe programe naţionale şi internaţionale de ocrotire şi studiu. Lăudabil, căci aici trăiesc plante endemice, animale, păsări şi peşti din specii pe cale de dispariţie. Ar fi păcat să se întîmple aşa mai ales că unele plante şi lighioane au cele mai savuroase denumiri. Le înşir mai jos şi-mi declar iubirea fără rezerve pentru limba asta plina de imaginaţie (în paranteze fantezia mea):

  • plante endemice pe Iza superioară si Munţii Rodnei: opaiţa lui Zawadzki (v-o puteţi imagina, un fel de lumînare), punguliţa (o văd ca un căuş gata să primească ploaie), ruginiţa (roşie cărămizie), frigurele (precis tremură tot timpul);
  • păsări: huhurezul mare (veşnic nedormit), ghionoaia sură (supărăcioasă şi morocănoasă), sturzul de vâsc;
  • peşti: chişcarul, zglăvoaca, tritonul carpatin (mare, impunător cu coamă), izvoraşul cu burta galbenă;
  • mamifere: liliacul mare cu potcoavă (potcoava crestată, desigur – mai greu de stat cu capul în jos);
  • în mlaştini: răţe cârâitoare (foarte enervante, ca babele de cartier), păianjenul viespe.

Propun un exerciţiu de imaginaţie pe marginea denumirilor pentru cine are momente de destindere…ia să vedem… :)

Mai nou, peste tot pe unde ma întorc dau de nenorocitul “să aibe”eee, oiţă, be! E exasperant ce greşeli de limba pot sa apară. Ai zice că tot geniul inventiv al românului s-a concetrat pe stâlcirea limbii stramoşeşti! De la onor dom’ Preşedinte şi discursurile sale pe care d-na Săftoiu cred s-a săturat să le corecteze cu pix roşu, d-aia şi-o fi dat demisia, până la Primul Ministru cu aere de intelectual. Despre presa scrisă, ce să mai vorbim! Pot să iau la întâmplare orice ziar, chiar şi presa de cultură pe alocuri (aviz Dilema Veche că am păstrat numărul cu boroboaţa) şi găsesc câte un “aibe”eee -he-he oiţă be! Când am făcut eu gramatică la scoală se zicea cu ă la sfârşit! Dar poate o pune Academia de-o întrunire şi schimba pe ă în e ca pe î în â si pe nici un în niciun! Că mai iute schimbi gramatica limbii decât năravul rău!