doughnutting: the clustering of politicians round a speaker during a televised parliamentary debate,especially in order to give the impression that the speaker is well supported or to conceal low attendance.

source

M-am vaccinat şi eu, nu în urma şocului cu Toni Tecuceanu, deşi tot mi s-a ridicat părul măciucă…

Aşa, ne-am dus cu Alesul şi, desigur, Prinţul nelipsit de la orice activitate a adulţilor din familie la o clinică din Mall. Asta pentru că pe-acolo tot avem drum, iar clinica are lipite afişe pe toate geamurile cu litere de-o şchioapa “Centru de vaccinare Cantagrip”.

Intră bărbaţii primii, iau doza, apoi eu.

Doamna doctor (sic!), foarte amabilă, mă întreabă cele necesare despre alergii sau boli; avem o discuţie cu Prinţul care-i explică prezenţa lui în cabinet (eu o ţin pe mama de mână sa nu-i fie frică) apoi doamna îmi ia buletinul si scoate vreo 10 liste cu categorii de angajaţi să ma treacă şi pe mine. Şi zice: sunteţi angajat în administraţia publică, cadru medical, student, în poliţie, armată…Eu zic, staţi ca nu, eu sunt cadru didactic…Ah, replică doctoriţa, avem liste numai cu categoriile importante de angajaţi. Dar vă trec pe lista suplimentară cu alte categorii!

No, ce bine, că mi-am găsit şi eu locul, chiar dacă nu e printre categoriile importante de angajaţi. Cum m-a ghicit, din prima!

Să fiu rea? Să meargă ei undeva cu categoriile lor, şi să caute la dicţionar că nu e nagyon szep să confunzi aşa cuvintele chiar dacă nu e pe materna ta! Am zîs!

Doamne, nu sunt vrednic să predau în aceasta instituţie,

dar spune doar câte Rezultate trebuie să fac la criteriul IC6

şi norma mea va ieşi ca la carte!

Amin!

Later edit: un pic şi de-aici..

Mă doare gâtul de aş urla de câteva zile…doar că nu mai am voce. Mă uit chiorâş la oricine tuşeşte sau îşi suflă nasul şi-l alduiesc în gând că mi-o fi dat gripa porcilor…sau mi s-a tras de la petrecerea ibero-americană de săptămâna trecută?

Oricum e târziu să mă mai muncesc…tot iau temperatura şi zic că n-o fi chiar de-a porcilor! Mai degraba un guturai prostesc de cât zbierat la toată lumea! Beteşugurile meseriei şi nevricale moştenite.

Hai să fim sănătoşi!

Cos de 3 ore jumate o pelerină de Batman pentru balul costumat de la grădi. Asta pedeapsă că nu m-am îndurat să cumpăr costum de pirat de 79 ron! Da si eu m-am răzbunat pe Batman si toţi urîţii cu măşti hidoase din filme tembele şi i-am tas o bordură cu paiete!

Mîine dans macabru si dovleci rînjiţi.

Nectarinele, acele fructe cu gust de piersici – aproximativ, ma rog, cresc in…nectarin?

la mare inaltime

la mare inaltime

la mare inaltime 1

la mare inaltime 1

Azi adunare cu năduf. Dezbătut potop de legi nelegiuite, vărsat cugetări adânci şi dat judeţ îndelung rumegat. Apoi plâns de mila altora şi în final consolat capra vecinului. Plecat hotărâţi să continuăm şi mâine, în clan extins şi cu iatagane ascuţite. Zaveră mare!

Câinii latră caravana trece. Da cum ştiu unii când e cazul să nu se deranjeze…?

DSC08958Un weekend grăbit de toamnă lungă, adică până săptămâna asta când, am înţeles, vin ploile. Aşa se cade că, deh, începe şcoala, trebuie să noroim pantofii, să îngheţăm prin staţii şi prin clase.

Am umblat pe jos prin păduri, am luat aer, dar şi praf căci la noi se merge la pădure cu maşina până în bârlogul ursului, dacă se poate, că d-aia e 4×4 sau Dacie deşălată. A fost frumos printre brazi, am cules o plasă de conuri dar nu simt decât sacul de griji pe care nu-l pot da jos din spate. Dorm cu el, mă trezesc cu el! E o plăcere din ce în ce mai acră să mergi la serviciu, la fel şi să nu mergi.

Nu mai deschid televizorul.

Later edit: Termitele bipede lipsesc azi şi muşuroiul mai adastă o zi. O zi în plus să admir livada, căci la elanul lor constru/ictor e ultima săptămână în care pot s-o vad din balcon. Mă gândesc să zidesc geamurile şi să pun tapet cu păduri. Raise high the roofbeam, carpenters! Sau pe româneşte: întunecaţi zările şi nu lăsaţi petec neconstruit!

Scuzele sunt adresate celor care mi-au pus comentarii pentru ca nu le-am raspuns prompt. Dar joc in cea mai absurda si sinistra piesa de marionete, ma transform intr-una si eu, din lasitate, recunosc, din frica de a nu fi dat la o parte cu un simplu gest din mana, ca si cum ai alunga o musca suparatoare. Nu e nevoie de nici un fel de justificari, orice pretext e binevenit, orice latrat te condamna la ecarisaj. Acum puteti sa ma huliti!

Pagina următoare »